Pentru recoltare probe programul nostru de lucru este de Luni pana Vineri incepand cu ora 07:30 pana la ora 11:00, pentru rezultate va rugam sa va prezentati de Luni pana Vineri intre orele16:00 - 17:00

GENERALITĂŢI

1.1. Analizele medicale reprezintă o varietate de metode biochimice, bacteriologice, imunologice, etc. care dau informaţii despre starea organismului (funcţionarea lui normală sau patologică) .

1.2. Analizele se recoltează de obicei dimineaţa,  între orele 07:00 - 10:00.

Există şi excepţii, aplicabile mai mult în spitale şi mai puţin în ambulatoriu sau în laboratoare individuale :

  • în cazurile de urgenţă ( apendicite, infarct de miocard, etc.)
  • în momentul apariţiei stării de rău acut, pentru a orienta medicul curant sau pacientul, către serviciul medical căruia trebuie să i se adreseze (în acest caz se efectuează un minim necesar de analize de orientare: enzime cardiace, numar de leucocite etc., urmând ca bateria de analize completă să fie reluată a doua zi în condiţii optime).
    • anumiţi hormoni (ex. cortizol care are 2 vârfuri de valori, ora 8:00 şi ora 16:00).

CÂND SE EFECTUEAZĂ ANALIZE

Analizele în ambulatoriu, în general, se efectuează la recomandarea medicului clinician (medic de familie, medic de specialitate) care, după o prealabilă consultaţie, doreşte să completeze informaţiile despre starea de sănătate a pacientului pentru a fixa cea mai adecvată conduită terapeutică, ştiut fiind faptul că mai multe boli pot avea semne clinice asemănătoare.

2.2. De asemenea, se pot face analize profilactice: la angajare, controale periodice sau pentru asigurări de viaţă.

2.3. Există o cotă destul de importantă de pacienţi care solicită singuri analize, de obicei anual, pentru a-şi monitoriza starea de sănătate.

   În medicina clinică, testele de laborator sunt utilizate pentru:

  • diagnosticarea afecţiunilor,
  • pentru monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni şi urmărirea eficienţei terapiei şi
  • pentru screeningul populaţional în vederea depistarii active a unor boli subclinice.

Concepţia generală este că  boala este singura cauză posibilă de modificare a rezultatelor testelor de laborator. În fapt, o multitudine de factori în afara bolii pot modifica compoziţia  fluidelor corpului.

Variabilitatea rezultatelor testelor induse de factori biologici este adesea mai mare decât variabiltatea dată de diverşi factori analitici.

Controlul variabilităţii biologice începe cu o informare corectă a  pacientului asupra pregătirii specifice înaintea recoltării probei.

În următoarele paragrafe prezentăm succint posibile variaţii biologice care pot interfera cu rezultatele testelor.

POSTURA PACIENTULUI ÎN MOMENTUL RECOLTĂRII

Următorii analiţi înregistrează o creştere a valorii cu 5-11% odată cu trecerea din postura de clinostatism în ortostatism:

  • TGP,
  • albumina, 
  • fosfataza alcalină,
  • amilaza,
  • TGO,
  • calciu,
  • colesterol,
  • IgA, IgG, IgM,
  • trigliceridele
  • creşterea hematocritului  (hemoconcentraţie),
  • creşterea proteinele serice şi
  • concentraţia de albumină  poate să scadă,
  • calciul ionizat creşte,etc

EXERCIȚIUL FIZIC EXAGERAT POATE INDUCE:

  • scăderea glicemiei,
  • creşterea  glicoproteinelor,
  • creşterea transferinei
  • creşterea alfa2- macroglobulinei,
  • creşterea TGO;
  • hematuria  şi proteinuria pot fi prezente.

 Antrenamentul fizic constantconduce la scăderea LDL-colesterol şi a trigliceridelor şi creşterea HDL-colesterol.

Variaţia circardiană

Numeroşi constituenţi ai sângelui cunosc o variaţie circardiană importantă. Factorii care contribuie la această variaţie sunt activitatea, postura, ingestia de alimente, stress-ul, lumina sau întunericul.

Hormonii înregistrează variaţii circardiene importante (hormonii corticotropi, testosteron, prolactina, TSH, tiroxina, STH).

Sideremia este mult influenţată de ritmul circardian (până la 50%), lipidele totale, fosfataza acidă şi alcalină, creatinina,etc.

INGESTIA RECENTĂ DE ALIMENTE

Concentraţia unor constituenţi plasmatici este influenţată de ingestia de alimente: glucoza, lipidele totale, fierul şi fosfataza alcalină sunt cel mai mult influenţate.            

Ingestia unei mese bogate în proteine în cursul serii poate induce creşterea ureii serice şi a fosforului determinate a doua zi.

Secreţia de glucagon şi de insulină sunt stimulate de o masă bogată în proteine; secreţia de insulină este de asemenea stimulată de ingestia de carbohidraţi.

Cafeina(din cafea, cola, ceai) are un efect considerabil asupra constituenţilor plasmatici: creşte glicemia, secreţia de cortizol liber, 11-hidroxicorticoizi, acizii graşi liberi, lipide totale şi lipoproteine.

Ingestia prelungită de cafeină (câteva săptămâni) determină o uşoară scădere a concentraţiei de colesterol seric, dar o creştere a concentraţiei de trigliceride. Cafeina are un efect diuretic crescand excretia de eritrocite sicelule tubulare renale.

Fumatulprin acţiunea nicotinei, poate influenţa multe teste de laborator; acestea sunt influenţate proporţional cu numarul de ţigări fumate şi cu cantitatea de nicotină inhalată.

Glicemia creste cu 10 mg/dl în primele 10 minute de fumat şi rămâne crescută o oră. Cresc de asemenea lactatul plasmatic, hormonul de creştere, beta-lipoproteinele, colesterolul, trigliceridele, cortizolul, 11-O H corticosteroizii şi scade HDL-colesterolul. Fumătorii au poliglobulie şi un număr crescut de leucocite.

Imunitatea este afectată la fumători, înregistrându-se un procent mai scăzut de IgA, IgG şi IgM decât la nefumători în timp ce IgE este mai crescută. Fumătorii au un procent mai crescut de anticorpi antinucleari, precum şi o creştere a concentraţiei de CEA (antigen carcinoembrionar).

Ingestia de alcoolcare produce o stare de ebrietate poate creşte concentraţia de glucoză serică cu 20-50%; dacă predomină inhibiţia gluconeogenezei, apare hipoglicemia şi cetoacidoza.

            

Cresc trigliceridele serice mai ales dacă se asociază cu ingestie de grăsimi; efectul persistă mai mult de 12 ore.

Ingestia cronica de alcool induce modificari persistente ale enzimelor serice:

  • gama-glutamil-transferaza(gama-GT)
  • GOT,
  • trigliceride,
  • estradiol,
  • cortizol,
  • HDL-colesterol şi
  • colesterol total.

Administrarea de medicamente

Numeroşi constituenţi plasmatici sunt influenţaţi de medicaţie.

Ex. Administrarea intramusculară de soluţii iritante cresc creatinkinaza, aldolaza, TGO, LDH.

Contraceptivele orale modifică numeroşi componenţi plasmatici; progesteronul şi estrogenii sunt de asemenea influenţaţi.

Diureticele induc scăderea concentraţiei de potasiu, sodiu, creşterea calciului, a glicemiei, hiperuricemie şi creşterea ureei serice,etc.

Alte situaţiicare influenţează testele: febra, traumatismele şi şocul, transfuziile.

Vârsta, sexul şi rasa, altitudinea, ciclul menstrual, dieta, sarcina, sunt de asemenea responsabile de variaţii ale componenţilor plasmatici.

CONCLUZII:

Pentru a evita interferenţele preanalitice induse de factorii mai sus amintiţi, procedura standard de recoltare a probelor de sânge  necesită:

  • 10-12 ore de repaus alimentar
  • lipsa activităţii fizice prealabile
  • poziţia şezândă în momentul recoltării.

În principiu se recomandă pentru majoritatea analiţilor, recoltarea de dimineaţă, a jeun.

INFORMAŢII ŞI INSTRUCŢIUNI PENTRU PACIENŢI

(Modul de pregătire pentru recoltarea probei primare)

  Se asigura confortul pacientilor cu disabilitati, izolarea pacientilor in momentul prelevarii probelor, precum si interventia in caz de urgenta (lesin, soc etc.).

Se admite prezenta unui insotitor al pacientului, dar acesta nu trebuie sa intervina in procedura de prelevare a probelor pentru analiza medicala, aceasta sarcina revenind exclusiv asistentei medicale.

EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient curat, la bărbaţi în ortostatism iar la femei după o perfectă igienă vaginală.

Prima urină de dimineaţă este cea mai concentrată în elemente şi poate furniza date privind eventuala prezenţă a elementelor patologice.

După recoltare, proba va fi adusă la laborator în 2 ore. Dacă acest lucru nu este posibil, proba poate fi stocată la +2+ 8 0C pentru câteva ore până în momentul predării.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

PROBA ADDIS-HAMBURGER

Instrucţiuni de recoltare:

Această probă se lucrează din toată urina colectată în decurs de trei ore. Colectarea se face într-un recipient curat.

Se procedează astfel:

  • La ora 6 dimineaţa se goleşte vezica urinară (nu se va pastra această urină).
  • La ora 9 dimineaţa se goleşte din nou vezica, de această dată în recipientul pregătit. Se păstrează toată cantitatea de urină.
  • Dacă pacientul nu poate păstra în vezică urina colectată timp de trei ore, va colecta în vasul respectiv toate micţiunile din intervalul stabilit.
  • Toată cantitatea de urină va fi adusă la laborator în maxim o oră.
  • Pe recipient se va nota numele pacientului şi ora de colectare finală (ex. ora 9).
  • Orele de recoltare pot fi modificate, în funcţie de posibilităţile pacientului (ex. ora 4 am - 7 am.etc.)

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

<

UROCULTURA

Instrucţiuni de recoltare:

Această analiză vizează prezenţa unei potenţiale infecţii urinare.

Se recoltează dimineaţa, din prima urină, din jetul mijlociu, în recipient steril (urocultor) procurat obligatoriu de la laborator.

În prealabil, se practică o toaletă riguroasă a zonei genitale cu apă şi săpun .

Apoi, primul jet de cca. 100 ml (contaminat cu flora de pe uretră) este eliminat în toaletă, iar jetul mijlociu este colectat în urocultor, cu precauţii pentru a nu atinge gura urocultorului de tegument sau lenjerie, iar  capacul urocultorului să nu fie atins de nimic din jur pentru a nu contamina proba. Restul urinii este eliminată în toaletă.

La copilul mic (sugar) recoltarea este facută de către mamă care va decontamina cu grijă zona perineală (cu apă şi săpun) şi va fixa în jurul meatului urinar orificiul unei pungi sterile destinată recoltări (marginile pungii sunt adezive la tegumentul zonei perineale). Se urmăreşte cu atenţie momentul micţiunii; în această situaţie se colectează  toată cantitatea de urină care este recoltată.

Proba de urină va fi adusă la laborator în primele 2 ore. Pacienţii care nu se pot încadra în acest interval, vor păstra  proba de urină la +2 +8 0C înainte de a ajunge la laborator, nu mai  mult de 6 ore.

Această analiză se face anterior unui tratament antibiotic, deoarece antibioticele pot distruge flora microbiană sau inhiba multiplicarea ei fără să o distrugă, în ambele cazuri  rezultatul fiind fals negativ.

Urocultura de control se face la minim 5 zile de la terminarea tratamentului antibiotic.

Recipientul steril  este pus la dispoziţie de către laborator.

Se vor respinge probele recoltate în recipient neadecvat, precum şi probele contaminate cu materii fecale, creme, pudră de talc etc.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

DOZĂRI BIOCHIMIE URINA /24 ORE

(glicozurie, proteinurie, creatinină urinară, ureea urinară, acid uric urinar, calciu, fosfor, potasiu, amilaza urinară)

Instrucţiuni de recoltare:

Pregătire pacient:

  • aportul de lichide în timpul recoltării trebuie să fie normal (cu excepţia cazurilor când medicul curant face recomandări specifice în acest sens)
  • în unele cazuri se recomandă întreruperea medicaţiei care poate induce interferenţe cu cel puţin 12 ore (de preferat 48-72 ore) înaintea începerii recoltării
  • urina se recoltează în recipiente curate, iar pe toată durata recoltării urina va fi ţinută la frigider.

La  ora 7 dimineaţa, pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas curat de 2-3 litri, toate emisiile de urină, până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare (inclusiv); omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox.100 ml, într-un recipient de unică folosinţă pentru urină.

Proba se păstrează la +2 C + 8 0C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

Proba se recoltează într-un vas de plastic de 2-3 litri şi recipient de unică folosinţă  pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore.

Cantitatea adusă la laborator : aprox. 100ml.

Se vor respinge probele care nu sunt recoltate din urina din 24 ore, precum şi cele pe care nu este notat volumul de urină din 24 ore.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC

Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va evita în săptămâna premergătoare recoltării: medicaţia antiacidă, antidiareică, tetraciclina, uleiuri minerale.

Se recomandă 3 examene succesive, la interval de 7 zile.

 Într-un recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale, pus la dispoziţie de către laborator, se va recolta în orice moment al zilei, din trei porţiuni distincte ale bolului fecal o cantitate de mărimea unei alune, folosind linguriţa coprorecoltorului.

Criteriile de respingere a probelor:

  • specimen obţinut după utilizarea unui purgativ
  • specimen care contaminează recipientul pe exterior sau deverseaza  din recipient.
  • specimen care conţine bariu, uleiuri, etc.
  • specimen contaminat cu urină
  • speciment recoltat în cutii de carton şi care nu sunt închise corespunzător

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

            

COPROCULTURA

Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va fi instruit să nu contamineze specimenul cu urină, săpun ori dezinfectante.

Prelevarea probei se va face cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui tratament antibacterian.

Într-un recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale cu mediu de transport,  pus la dispoziţie de către laborator, se recoltează din trei porţiuni ale bolului fecal, o cantitate cât mărimea unei alune, sau 5 ml de scaun diareic.

Proba se trimite la laborator  în maxim 24 ore dacă recipientul conţine mediu de transport Cary Blair.

La bolnavi cronici purtători de Salmonella/Shigella, se poate administra un purgativ salin (sulfat de sodiu 15 g, sulfat de magneziu 15 g, apă 250 ml). Recoltarea se repetă în 3 zile consecutive.

Se poate recolta şi tampon rectal, recoltat în cursul rectoscopiei, sigmoidoscopiei, din  anumite  leziuni.

Cauze de respingere a probei:

  • specimen care contaminează recipientul pe exterior sau deversează  din recipient.
  • specimen care conţine bariu, uleiuri,etc
  • specimen contaminat cu urină

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

HEMORAGII OCULTE

Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul nu necesită o pregătire specială.

Se recoltează materii fecale în orice moment al zilei într-un recipient din plastic de unică folosinţă pus la dispoziţie de către laborator.

ATENTIE!! 75% din sângele aflat la suprafaţa bolului fecal difuzează în apa vasului de WC în 4-12 minute (reacţii fals negative).

Sângele menstrual sau hematuria pot contamina bolul fecal conducând la reacţii fals pozitive.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

PROBA DE DIGESTIE

Instrucţiuni de recoltare:

Timp de o săptămână înainte de recoltare pacientul nu ia bariu, uleiuri minerale, bismut, compuşi de magneziu, laxative şi nu foloseşte supozitoare, unguente.

Cu 48 ore înainte de recoltare veţi ţine un regim cu o cantitate normală de carne şi cu 50-10-50 gr grăsimi pe zi.

Cu spatula coprorecoltorului se vor recolta aprox. 3-5 gr materii fecale (cât o alună) din trei porţiuni  distincte ale bolului fecal.

Se transportă la laborator în maxim o oră de la recoltare.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

EXUDATUL FARINGIAN

Instrucţiuni de recoltare:

Se recoltează dimineaţa, înainte de a ingera alimente solide sau lichide care pot şterge germenii din zona faringiană şi înainte de spălatul pe dinţi deoarece pasta de dinţi conţine o serie de substanţe antibacteriene. De asemenea, pacientul nu trebuie să fumeze sau să mestece gumă.

Dacă este imperios necesară recoltarea exudatului faringian şi aceasta nu poate fi efectuată de dimineaţa, recoltarea se poate face la 3-4 ore de la ultima masă.

CULTURA DIN SECREŢIA CONJUNCTIVALĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Secreţia conjunctivală se recoltează cu tampon steril înmuiat în ser fiziologic steril. 

Produsul recoltat este transporat la laborator sub o oră din momentul recoltării. Nu se recomadă păstrarea la +2 C + 8  C.

LIMITELE METODEI

  • tratamentele locale cu diverse unguente pot interfera cu izolarea germenilor
  • prin aceasta metoda se pot identifica doar bacteriile aerobe

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

CULTURA COLECŢIE  PURULENTĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Înainte de recoltare se aseptizează tegumentul adiacent colecţiei purulente şi se înlătură ţesutul necrozat.

Puroiul se recoltează cu tamponul steril şi este transportat la laborator în max.30 minute. Nu trebuie păstrat la frigider (+2 C + 8 0 C).

LIMITELE METODEI

  • testul nu include identificarea germenilor anaerobi
  • un tratament anterior cu antibiotice poate conduce la un rezultat fals negativ

             Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

CULTURA DIN SECREŢIA OTICĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Secretia otică (auriculară) este recoltată de medicul de specialitate, în condiţii sterile, cu un tampon de unică folosinţă. Produsul recoltat se transportă la laborator în cel mai scurt timp. Se recoltează 2 tampoane sterile.

Proba trebuie prelucrată imediat (sub o oră de la recoltare). Nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.

LIMITELE METODEI

  • tamponul recoltat din urechea externă nu este util pentru diagnosticul otitei medii
  • prezenţa de unguente şi medicamente la locul de recoltă împiedică prelevarea corectă a specimenului.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

CULTURA DIN SECREŢIA GENITALĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Cu 48 de ore înainte de recoltare trebuie să înceteze tratamentele şi irigaţiile endovaginale, repaos sexual în seara dinaitea recoltării şi de asemenea, fără spălătură endovaginală în seara şi dimineaţa anterioră recoltării.

Se recoltează secreţie col uterin sau/şi secreţie vaginală, cu tampon steril de către medicul ginecolog.

Produsul recoltat se transportă la laborator în maxim 2 ore. Se recoltează câte două tampoane pentru aceeaşi determinare.

Proba este stabilă maxim 2 ore şi nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.

LIMITELE METODEI

  • tratamentele locale cu diverse unguente sau igiena locală riguroasă pot interfera cu izolarea germenilor
  • nu se izolează prin cultură Neisseria gonorrhoeae.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

CULTURA DIN SECREŢIA URETRALĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul nu trebuie să urineze cu 4 ore înainte de recoltarea probei.

Se recoltează două tampoane uretrale (unul pentru executarea frotiului).

Produsul recoltat se transportă la laborator in maxim 2 ore. Nu se recomandă păstrarea la  +2 C + 8 0 C decât dacă se solicită doar detecţie antigen chlamydial.

LIMITELE METODEI

  • tratamentele locale cu diverse unguente sau igiena locală riguroasă  pot interfera cu izolarea germenilor
  • nu se izolează prin cultura Neisseria gonorrhoeae.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

SPUTA

Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va fi sfatuit să recolteze în recipient steril proba de sputa expectorată rezultată în urma unei tuse profundă.

Proba se recoltează din prima tuse de dimineaţă şi se transportă la laborator în maxim o oră.

Se resping probele în cazul în care sputa este colectată de peste 1 oră sau pastrată la temperatura camerei. Se respinge şi proba recoltată incorect (salivă în loc de spută).

Proba este stabilă o oră la temperatura camerei şi maxim 24 ore la temp.+2 +8 C.

LIMITELE METODEI

  • produsul poate fi nereprezentativ pentru arborele traheo-bronsic
  • antibioterapia iniţiată anterior recoltării poate împiedica dezvoltarea germenilor patogeni pe mediile de cultură.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.

4         INFORMATII PRELIMINARE

PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU ANALIZE

Pregătirea copiilor în vederea recoltării probelor de sânge poate să reducă stresul şi anxietatea care se manifestă aproape în egală măsură, atât la copii, cât şi la părinţi.

PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU RECOLTARE ARE ÎN VEDERE URMĂTOARELE ASPECTE:

Copiii mai mici de doi ani

Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:

  • nici o pregatire prealabilă nu este de folos;
  • în mod sigur copilul va plânge (dacă nu chiar va ţipa)
  • plânsul copilului se datorează mai mult mediului nefamiliar, prezenţei persoanelor străine, lipsei părintelui din zonă şi cu siguranţă imobilizării fizice;
  • cel mai mult copilul poate fi ajutat prin prezenţa părinţilor la locul recoltării aratându-i afecţiune.

Copiii mai mari de doi ani

Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:

Copiii mai mari de doi ani încep să conştientizeze frica, iar plânsul se datorează şi durerii resimţite în timpul recoltării.

Este foarte important să fie diminuată frica copilului prin lămurirea acestuia despre ce se va întâmpla astfel:

  • simulaţi în joacă ce se va întâmpla în timpul recoltării
  • explicaţi cu cele mai simple cuvinte, aratând în acelaşi timp partea corpului care va fi afectată (frica poate fi diminuată prin cunoaştere)
  • orice lămurire trebuie dată înainte cu 5-10 minute de recoltare
  • folosiţi eventual jucării sau păpuşi care să permită vizualizarea cât mai concretă a procedeului
  • în timpul recoltării este foarte probabil sa fie nevoie de imobilizare. Prezenţa părinţilor lângă copil prin contact fizic ajută foarte mult;
  • încercati să convingeţi copilul că procedura de recoltare nu este o pedeapsă şi în acelaşi timp daţi-i libertatea de a plânge sau de a-şi exprima durerea verbal.

PREGĂTIREA ADULȚILOR PENTRU ANALIZE

Pregatirea pacientilor se realizeaza atat psihologic, cat si fizic. Pacientii sunt informati  in ceea ce priveste: 

  • dieta speciala inaintea prelevarii probelor biologice sau alte masuri pregatitoare;
  • metodele de analiza si volumul probelor recoltate;
  • modul de colectare a probelor de urina, scaun; 
  • timpul de asteptare pana la obtinerea rezultatelor; programul de lucru al laboratorului.

Nu se va subestima frica pacientului, acesta va fi incurajat, va fi informat intr-o maniera potrivita (tinindu-se cont de nivelul cultural al pacientului, credinte, influente etnice, valori personale,  traditii),  in ce consta recoltarea,  riscurile acesteia, conditiile pentru recoltare; pacientul trebuie sa stie cand si ce trebuie sa manance, sa nu fi consumat acool, medicamente.

Pacientul este preluat de personalul Laboratorului, care-l pregateste psihologic pentru recoltare. Se au  in  vedere atitudini diferite pentru copii, batrani,  persoane cu  handicap auditiv, vizual, psihic, neuro- motor. 

Asistenta se informeaza daca au fost respectate conditiile de recoltare;  nu se recolteaza probe de la pacientii care au consumat alcool inainte de recoltare.

Personalul medical solicita informatiile minime necesare identificarii, securitatii personalului si interpretarii clinice ulterioare ale rezultatelor analizelor, explicandu-i pacientului motivul solicitarii (date despre suferinta bolnavului,  alergii,  incidente suferite la alte recoltari,  tratamente urmate, boli cronice, HIV etc.)

Pacientul are dreptul de a  avea un suport  familial  (insotitor).

Personalul este instruit sa respecte intimitatea si demnitatea pacientului, sa ofere siguranta si confort fizic pacientului (camera curata, aerisita, scaun de recoltare sau canapea).

               

Pacientului i se prezinta seringa cu ac sau acele pentru venojecturi, ambalate steril, in termen de valabilitate, care sunt  desigilate in fata lui.

4.3 Identificarea unica a pacientului

Pacientul sosit la Receptie cu recomandarea medicului de familie, medicului specialist sau la cerere, este inregistrat in baza de date informatizata  (nume/prenume, C.N.P., domiciliu, medicul care a facut trimiterea sau medicul la care se va prezenta cu rezultatele, diagnosticul prezumtiv, testele solicitate).

Asistentii din Recoltare efectueaza analiza comenzii prin compararea cererii de analiza cu oferta laboratorului. Rezultatele analizei comenzii se inregistreaza in baza de date informatizata a laboratorului in cazul acceptarii acesteia sau in Registru, in cazul respingerii, cu consemnarea motivului refuzului.

Comenzile scrise (biletele de trimitere) sunt verificate comparativ cu reglementarile nationale in vigoare (cerintele Caselor de Asigurari de Sanatate), biletele de trimitere trebuind  sa cuprinda: 

  • datele de identificare a pacientului (nume, prenume, varsta, domiciliul, calitatea de asigurat sau nu,  diagnosticul prezumtiv, analizele solicitate, regimul de lucru (normal, urgenta)
  • data trimiterii
  • parafa medicului si stampila rotunda a unitatii sanitare de care apartine
  • eventual si alte informatii despre pacient.

4.4 Completarea formularului de comanda / echivalentul in format electronic

Soft-ul medical specializat pentru activitatea de laborator cu acces controlat din toate compartimentele si sectoarele Laboratorului (care include identificarea pacientului, comanda de analize, numarul unic de identificare a probelor) si etichetarea corecta a recipientilor de recoltare, permit  identificarea  probelor in toate fazele procesului analitic  si elimina complet posibilitatea unor confuzii sau pierderi (fizice sau din sistemul de evidenta al laboratorului).

4.5  Identificarea probei primare

Circuitele functionale realizate in cadrul Laboratorului, cu fluxul activitatii unidirectional, realizarea secventiala a procedurilor si separarea timpilor de transport permit transportarea probelor biologice pe categorii de probe (probele de sange separat de alte categorii),  pentru a se evita contaminarea incrucisata.

In sectoarele de pregatire a probelor, asistentele  fac triajul de calitate si pregatirea pentru testare in doua etape: controlul macroscopic al probelor si controlul in etapa intermediara a testarii.

Separarea serurilor se face prin centrifugare, conform cerintelor procedurii operationale  specifice.

Serurile  hemolizate sau intens lipemice, probele coagulate (vacutainere cu anticoagulant) nu sunt acceptate pentru examinare, intrucat introduc erori de masurare.

Se procedeaza la repetarea recoltarii, la decizia  Directorului de Laborator.

Proba primara – reprezintă produsul biologic din care se vor efectua analizele, după efectuarea procedurilor pre-analitice. Pe tubul de recoltare (vacutainer, tub urină, coprorecoltor, tub pt. exudate) se va nota numele şi prenumele pacientului, eventual CNP. Proba va avea notat şi un număr de recepţie (de la 1 la n) care va corespunde unui număr din calculator (de la 1+100 la n+100).

La fiecare punct de recoltare exista un borderou pentru înregistrarea probelor.

4.6 Inregistrarea identitatii persoanei care a prelevat proba primara

Persoana care a prelevat proba primara este identificata prin introducerea numelui in programul informatic de gestionare a datelor pacientilor.

end faq

Parteneri

Synevo           Regina Maria           Medicover           Biochem Solutions

Locatia pe harta

Chestionar de satisfactie

Pentru ca Dumneavoastra sa fiti multumiti de serviciile noastre, noi am implementat în cadrul activitatii noastre sistemul de management al calitătii conform SR EN ISO 15189:2013. Pentru aceasta, va rugam să aveti amabilitatea de a completa urmatorul chestionar .

Vizitatori

Azi 11

Ieri 13

Saptamana 24

Luna 347

All 6410

Currently are 10 guests and no members online

Go to top