Recoltarea sangelui se face dimineata inainte de consumul unor alimente sau lichide |(mai ales dulci) pentru a nu denatura rezultatele unor analize cum ar fi: glicemia, colesterolul, trigliceridele, etc. Alte analize sunt influentate indirect de alimentatie, prin cresterea turbiditatii sangelui, ceea ce va interfera cu anumite metode de determinare.
Obs. Cu o seara inainte de recoltare nu se consuma alimente cu un continut bogat in grasimi
1.1. Analizele medicale reprezintă o varietate de metode biochimice, bacteriologice, imunologice, etc. care dau informaţii despre starea organismului (funcţionarea lui normală sau patologică) .
1.2. Analizele se recoltează de obicei dimineaţa, între orele 07:00 - 10:00.
Există şi excepţii, aplicabile mai mult în spitale şi mai puţin în ambulatoriu sau în laboratoare individuale :
Analizele în ambulatoriu, în general, se efectuează la recomandarea medicului clinician (medic de familie, medic de specialitate) care, după o prealabilă consultaţie, doreşte să completeze informaţiile despre starea de sănătate a pacientului pentru a fixa cea mai adecvată conduită terapeutică, ştiut fiind faptul că mai multe boli pot avea semne clinice asemănătoare.
2.2. De asemenea, se pot face analize profilactice: la angajare, controale periodice sau pentru asigurări de viaţă.
2.3. Există o cotă destul de importantă de pacienţi care solicită singuri analize, de obicei anual, pentru a-şi monitoriza starea de sănătate.
În medicina clinică, testele de laborator sunt utilizate pentru:
Concepţia generală este că boala este singura cauză posibilă de modificare a rezultatelor testelor de laborator. În fapt, o multitudine de factori în afara bolii pot modifica compoziţia fluidelor corpului.
Variabilitatea rezultatelor testelor induse de factori biologici este adesea mai mare decât variabiltatea dată de diverşi factori analitici.
Controlul variabilităţii biologice începe cu o informare corectă a pacientului asupra pregătirii specifice înaintea recoltării probei.
În următoarele paragrafe prezentăm succint posibile variaţii biologice care pot interfera cu rezultatele testelor.
Următorii analiţi înregistrează o creştere a valorii cu 5-11% odată cu trecerea din postura de clinostatism în ortostatism:
Antrenamentul fizic constantconduce la scăderea LDL-colesterol şi a trigliceridelor şi creşterea HDL-colesterol.
Variaţia circardiană
Numeroşi constituenţi ai sângelui cunosc o variaţie circardiană importantă. Factorii care contribuie la această variaţie sunt activitatea, postura, ingestia de alimente, stress-ul, lumina sau întunericul.
Hormonii înregistrează variaţii circardiene importante (hormonii corticotropi, testosteron, prolactina, TSH, tiroxina, STH).
Sideremia este mult influenţată de ritmul circardian (până la 50%), lipidele totale, fosfataza acidă şi alcalină, creatinina,etc.
Concentraţia unor constituenţi plasmatici este influenţată de ingestia de alimente: glucoza, lipidele totale, fierul şi fosfataza alcalină sunt cel mai mult influenţate.
Ingestia unei mese bogate în proteine în cursul serii poate induce creşterea ureii serice şi a fosforului determinate a doua zi.
Secreţia de glucagon şi de insulină sunt stimulate de o masă bogată în proteine; secreţia de insulină este de asemenea stimulată de ingestia de carbohidraţi.
Cafeina(din cafea, cola, ceai) are un efect considerabil asupra constituenţilor plasmatici: creşte glicemia, secreţia de cortizol liber, 11-hidroxicorticoizi, acizii graşi liberi, lipide totale şi lipoproteine.
Ingestia prelungită de cafeină (câteva săptămâni) determină o uşoară scădere a concentraţiei de colesterol seric, dar o creştere a concentraţiei de trigliceride. Cafeina are un efect diuretic crescand excretia de eritrocite sicelule tubulare renale.
Fumatulprin acţiunea nicotinei, poate influenţa multe teste de laborator; acestea sunt influenţate proporţional cu numarul de ţigări fumate şi cu cantitatea de nicotină inhalată.
Glicemia creste cu 10 mg/dl în primele 10 minute de fumat şi rămâne crescută o oră. Cresc de asemenea lactatul plasmatic, hormonul de creştere, beta-lipoproteinele, colesterolul, trigliceridele, cortizolul, 11-O H corticosteroizii şi scade HDL-colesterolul. Fumătorii au poliglobulie şi un număr crescut de leucocite.
Imunitatea este afectată la fumători, înregistrându-se un procent mai scăzut de IgA, IgG şi IgM decât la nefumători în timp ce IgE este mai crescută. Fumătorii au un procent mai crescut de anticorpi antinucleari, precum şi o creştere a concentraţiei de CEA (antigen carcinoembrionar).
Ingestia de alcoolcare produce o stare de ebrietate poate creşte concentraţia de glucoză serică cu 20-50%; dacă predomină inhibiţia gluconeogenezei, apare hipoglicemia şi cetoacidoza.
Cresc trigliceridele serice mai ales dacă se asociază cu ingestie de grăsimi; efectul persistă mai mult de 12 ore.
Ingestia cronica de alcool induce modificari persistente ale enzimelor serice:
Administrarea de medicamente
Numeroşi constituenţi plasmatici sunt influenţaţi de medicaţie.
Ex. Administrarea intramusculară de soluţii iritante cresc creatinkinaza, aldolaza, TGO, LDH.
Contraceptivele orale modifică numeroşi componenţi plasmatici; progesteronul şi estrogenii sunt de asemenea influenţaţi.
Diureticele induc scăderea concentraţiei de potasiu, sodiu, creşterea calciului, a glicemiei, hiperuricemie şi creşterea ureei serice,etc.
Alte situaţiicare influenţează testele: febra, traumatismele şi şocul, transfuziile.
Vârsta, sexul şi rasa, altitudinea, ciclul menstrual, dieta, sarcina, sunt de asemenea responsabile de variaţii ale componenţilor plasmatici.
CONCLUZII:
Pentru a evita interferenţele preanalitice induse de factorii mai sus amintiţi, procedura standard de recoltare a probelor de sânge necesită:
În principiu se recomandă pentru majoritatea analiţilor, recoltarea de dimineaţă, a jeun.
(Modul de pregătire pentru recoltarea probei primare)
Se asigura confortul pacientilor cu disabilitati, izolarea pacientilor in momentul prelevarii probelor, precum si interventia in caz de urgenta (lesin, soc etc.).
Se admite prezenta unui insotitor al pacientului, dar acesta nu trebuie sa intervina in procedura de prelevare a probelor pentru analiza medicala, aceasta sarcina revenind exclusiv asistentei medicale.
Instrucţiuni de recoltare:
Recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient curat, la bărbaţi în ortostatism iar la femei după o perfectă igienă vaginală.
Prima urină de dimineaţă este cea mai concentrată în elemente şi poate furniza date privind eventuala prezenţă a elementelor patologice.
După recoltare, proba va fi adusă la laborator în 2 ore. Dacă acest lucru nu este posibil, proba poate fi stocată la +2+ 8 0C pentru câteva ore până în momentul predării.
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Această probă se lucrează din toată urina colectată în decurs de trei ore. Colectarea se face într-un recipient curat.
Se procedează astfel:
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
<
Instrucţiuni de recoltare:
Această analiză vizează prezenţa unei potenţiale infecţii urinare.
Se recoltează dimineaţa, din prima urină, din jetul mijlociu, în recipient steril (urocultor) procurat obligatoriu de la laborator.
În prealabil, se practică o toaletă riguroasă a zonei genitale cu apă şi săpun .
Apoi, primul jet de cca. 100 ml (contaminat cu flora de pe uretră) este eliminat în toaletă, iar jetul mijlociu este colectat în urocultor, cu precauţii pentru a nu atinge gura urocultorului de tegument sau lenjerie, iar capacul urocultorului să nu fie atins de nimic din jur pentru a nu contamina proba. Restul urinii este eliminată în toaletă.
La copilul mic (sugar) recoltarea este facută de către mamă care va decontamina cu grijă zona perineală (cu apă şi săpun) şi va fixa în jurul meatului urinar orificiul unei pungi sterile destinată recoltări (marginile pungii sunt adezive la tegumentul zonei perineale). Se urmăreşte cu atenţie momentul micţiunii; în această situaţie se colectează toată cantitatea de urină care este recoltată.
Proba de urină va fi adusă la laborator în primele 2 ore. Pacienţii care nu se pot încadra în acest interval, vor păstra proba de urină la +2 +8 0C înainte de a ajunge la laborator, nu mai mult de 6 ore.
Această analiză se face anterior unui tratament antibiotic, deoarece antibioticele pot distruge flora microbiană sau inhiba multiplicarea ei fără să o distrugă, în ambele cazuri rezultatul fiind fals negativ.
Urocultura de control se face la minim 5 zile de la terminarea tratamentului antibiotic.
Recipientul steril este pus la dispoziţie de către laborator.
Se vor respinge probele recoltate în recipient neadecvat, precum şi probele contaminate cu materii fecale, creme, pudră de talc etc.
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
(glicozurie, proteinurie, creatinină urinară, ureea urinară, acid uric urinar, calciu, fosfor, potasiu, amilaza urinară)
Instrucţiuni de recoltare:
Pregătire pacient:
La ora 7 dimineaţa, pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas curat de 2-3 litri, toate emisiile de urină, până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare (inclusiv); omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox.100 ml, într-un recipient de unică folosinţă pentru urină.
Proba se păstrează la +2 C + 8 0C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.
Proba se recoltează într-un vas de plastic de 2-3 litri şi recipient de unică folosinţă pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore.
Cantitatea adusă la laborator : aprox. 100ml.
Se vor respinge probele care nu sunt recoltate din urina din 24 ore, precum şi cele pe care nu este notat volumul de urină din 24 ore.
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Pacientul va evita în săptămâna premergătoare recoltării: medicaţia antiacidă, antidiareică, tetraciclina, uleiuri minerale.
Se recomandă 3 examene succesive, la interval de 7 zile.
Într-un recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale, pus la dispoziţie de către laborator, se va recolta în orice moment al zilei, din trei porţiuni distincte ale bolului fecal o cantitate de mărimea unei alune, folosind linguriţa coprorecoltorului.
Criteriile de respingere a probelor:
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Pacientul va fi instruit să nu contamineze specimenul cu urină, săpun ori dezinfectante.
Prelevarea probei se va face cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui tratament antibacterian.
Într-un recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale cu mediu de transport, pus la dispoziţie de către laborator, se recoltează din trei porţiuni ale bolului fecal, o cantitate cât mărimea unei alune, sau 5 ml de scaun diareic.
Proba se trimite la laborator în maxim 24 ore dacă recipientul conţine mediu de transport Cary Blair.
La bolnavi cronici purtători de Salmonella/Shigella, se poate administra un purgativ salin (sulfat de sodiu 15 g, sulfat de magneziu 15 g, apă 250 ml). Recoltarea se repetă în 3 zile consecutive.
Se poate recolta şi tampon rectal, recoltat în cursul rectoscopiei, sigmoidoscopiei, din anumite leziuni.
Cauze de respingere a probei:
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Pacientul nu necesită o pregătire specială.
Se recoltează materii fecale în orice moment al zilei într-un recipient din plastic de unică folosinţă pus la dispoziţie de către laborator.
ATENTIE!! 75% din sângele aflat la suprafaţa bolului fecal difuzează în apa vasului de WC în 4-12 minute (reacţii fals negative).
Sângele menstrual sau hematuria pot contamina bolul fecal conducând la reacţii fals pozitive.
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Timp de o săptămână înainte de recoltare pacientul nu ia bariu, uleiuri minerale, bismut, compuşi de magneziu, laxative şi nu foloseşte supozitoare, unguente.
Cu 48 ore înainte de recoltare veţi ţine un regim cu o cantitate normală de carne şi cu 50-10-50 gr grăsimi pe zi.
Cu spatula coprorecoltorului se vor recolta aprox. 3-5 gr materii fecale (cât o alună) din trei porţiuni distincte ale bolului fecal.
Se transportă la laborator în maxim o oră de la recoltare.
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Se recoltează dimineaţa, înainte de a ingera alimente solide sau lichide care pot şterge germenii din zona faringiană şi înainte de spălatul pe dinţi deoarece pasta de dinţi conţine o serie de substanţe antibacteriene. De asemenea, pacientul nu trebuie să fumeze sau să mestece gumă.
Dacă este imperios necesară recoltarea exudatului faringian şi aceasta nu poate fi efectuată de dimineaţa, recoltarea se poate face la 3-4 ore de la ultima masă.
Instrucţiuni de recoltare:
Secreţia conjunctivală se recoltează cu tampon steril înmuiat în ser fiziologic steril.
Produsul recoltat este transporat la laborator sub o oră din momentul recoltării. Nu se recomadă păstrarea la +2 C + 8 0 C.
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Înainte de recoltare se aseptizează tegumentul adiacent colecţiei purulente şi se înlătură ţesutul necrozat.
Puroiul se recoltează cu tamponul steril şi este transportat la laborator în max.30 minute. Nu trebuie păstrat la frigider (+2 C + 8 0 C).
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Secretia otică (auriculară) este recoltată de medicul de specialitate, în condiţii sterile, cu un tampon de unică folosinţă. Produsul recoltat se transportă la laborator în cel mai scurt timp. Se recoltează 2 tampoane sterile.
Proba trebuie prelucrată imediat (sub o oră de la recoltare). Nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Cu 48 de ore înainte de recoltare trebuie să înceteze tratamentele şi irigaţiile endovaginale, repaos sexual în seara dinaitea recoltării şi de asemenea, fără spălătură endovaginală în seara şi dimineaţa anterioră recoltării.
Se recoltează secreţie col uterin sau/şi secreţie vaginală, cu tampon steril de către medicul ginecolog.
Produsul recoltat se transportă la laborator în maxim 2 ore. Se recoltează câte două tampoane pentru aceeaşi determinare.
Proba este stabilă maxim 2 ore şi nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Pacientul nu trebuie să urineze cu 4 ore înainte de recoltarea probei.
Se recoltează două tampoane uretrale (unul pentru executarea frotiului).
Produsul recoltat se transportă la laborator in maxim 2 ore. Nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C decât dacă se solicită doar detecţie antigen chlamydial.
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
Instrucţiuni de recoltare:
Pacientul va fi sfatuit să recolteze în recipient steril proba de sputa expectorată rezultată în urma unei tuse profundă.
Proba se recoltează din prima tuse de dimineaţă şi se transportă la laborator în maxim o oră.
Se resping probele în cazul în care sputa este colectată de peste 1 oră sau pastrată la temperatura camerei. Se respinge şi proba recoltată incorect (salivă în loc de spută).
Proba este stabilă o oră la temperatura camerei şi maxim 24 ore la temp.+2 +8 C.
LIMITELE METODEI
Înregistrarea probelor se face la recepţie, în intervalul orar 07.00-10.00, de luni până vineri.
4 INFORMATII PRELIMINARE
PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU ANALIZEPregătirea copiilor în vederea recoltării probelor de sânge poate să reducă stresul şi anxietatea care se manifestă aproape în egală măsură, atât la copii, cât şi la părinţi.
Copiii mai mici de doi ani
Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:
Copiii mai mari de doi ani
Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:
Copiii mai mari de doi ani încep să conştientizeze frica, iar plânsul se datorează şi durerii resimţite în timpul recoltării.
Este foarte important să fie diminuată frica copilului prin lămurirea acestuia despre ce se va întâmpla astfel:
Pregatirea pacientilor se realizeaza atat psihologic, cat si fizic. Pacientii sunt informati in ceea ce priveste:
Nu se va subestima frica pacientului, acesta va fi incurajat, va fi informat intr-o maniera potrivita (tinindu-se cont de nivelul cultural al pacientului, credinte, influente etnice, valori personale, traditii), in ce consta recoltarea, riscurile acesteia, conditiile pentru recoltare; pacientul trebuie sa stie cand si ce trebuie sa manance, sa nu fi consumat acool, medicamente.
Pacientul este preluat de personalul Laboratorului, care-l pregateste psihologic pentru recoltare. Se au in vedere atitudini diferite pentru copii, batrani, persoane cu handicap auditiv, vizual, psihic, neuro- motor.
Asistenta se informeaza daca au fost respectate conditiile de recoltare; nu se recolteaza probe de la pacientii care au consumat alcool inainte de recoltare.
Personalul medical solicita informatiile minime necesare identificarii, securitatii personalului si interpretarii clinice ulterioare ale rezultatelor analizelor, explicandu-i pacientului motivul solicitarii (date despre suferinta bolnavului, alergii, incidente suferite la alte recoltari, tratamente urmate, boli cronice, HIV etc.)
Pacientul are dreptul de a avea un suport familial (insotitor).
Personalul este instruit sa respecte intimitatea si demnitatea pacientului, sa ofere siguranta si confort fizic pacientului (camera curata, aerisita, scaun de recoltare sau canapea).
Pacientului i se prezinta seringa cu ac sau acele pentru venojecturi, ambalate steril, in termen de valabilitate, care sunt desigilate in fata lui.
4.3 Identificarea unica a pacientului
Pacientul sosit la Receptie cu recomandarea medicului de familie, medicului specialist sau la cerere, este inregistrat in baza de date informatizata (nume/prenume, C.N.P., domiciliu, medicul care a facut trimiterea sau medicul la care se va prezenta cu rezultatele, diagnosticul prezumtiv, testele solicitate).
Asistentii din Recoltare efectueaza analiza comenzii prin compararea cererii de analiza cu oferta laboratorului. Rezultatele analizei comenzii se inregistreaza in baza de date informatizata a laboratorului in cazul acceptarii acesteia sau in Registru, in cazul respingerii, cu consemnarea motivului refuzului.
Comenzile scrise (biletele de trimitere) sunt verificate comparativ cu reglementarile nationale in vigoare (cerintele Caselor de Asigurari de Sanatate), biletele de trimitere trebuind sa cuprinda:
4.4 Completarea formularului de comanda / echivalentul in format electronic
Soft-ul medical specializat pentru activitatea de laborator cu acces controlat din toate compartimentele si sectoarele Laboratorului (care include identificarea pacientului, comanda de analize, numarul unic de identificare a probelor) si etichetarea corecta a recipientilor de recoltare, permit identificarea probelor in toate fazele procesului analitic si elimina complet posibilitatea unor confuzii sau pierderi (fizice sau din sistemul de evidenta al laboratorului).
4.5 Identificarea probei primare
Circuitele functionale realizate in cadrul Laboratorului, cu fluxul activitatii unidirectional, realizarea secventiala a procedurilor si separarea timpilor de transport permit transportarea probelor biologice pe categorii de probe (probele de sange separat de alte categorii), pentru a se evita contaminarea incrucisata.
In sectoarele de pregatire a probelor, asistentele fac triajul de calitate si pregatirea pentru testare in doua etape: controlul macroscopic al probelor si controlul in etapa intermediara a testarii.
Separarea serurilor se face prin centrifugare, conform cerintelor procedurii operationale specifice.
Serurile hemolizate sau intens lipemice, probele coagulate (vacutainere cu anticoagulant) nu sunt acceptate pentru examinare, intrucat introduc erori de masurare.
Se procedeaza la repetarea recoltarii, la decizia Directorului de Laborator.
Proba primara – reprezintă produsul biologic din care se vor efectua analizele, după efectuarea procedurilor pre-analitice. Pe tubul de recoltare (vacutainer, tub urină, coprorecoltor, tub pt. exudate) se va nota numele şi prenumele pacientului, eventual CNP. Proba va avea notat şi un număr de recepţie (de la 1 la n) care va corespunde unui număr din calculator (de la 1+100 la n+100).
La fiecare punct de recoltare exista un borderou pentru înregistrarea probelor.
4.6 Inregistrarea identitatii persoanei care a prelevat proba primara
Persoana care a prelevat proba primara este identificata prin introducerea numelui in programul informatic de gestionare a datelor pacientilor.