GENERALITĂŢI

1.1. Analizele medicale reprezintă o varietate de metode biochimice, bacteriologice, imunologice, etc. care dau informaţii despre starea organismului (funcţionarea lui normală sau patologică) .

1.2. Analizele se recoltează de obicei dimineaţa,  între orele 07:00 - 10:00.

Există şi excepţii, aplicabile mai mult în spitale şi mai puţin în ambulatoriu sau în laboratoare individuale :

• în cazurile de urgenţă ( apendicite, infarct de miocard, etc.)
• în momentul apariţiei stării de rău acut, pentru a orienta medicul curant sau pacientul, către serviciul medical căruia trebuie să i se adreseze (în acest caz se efectuează un minim necesar de analize de orientare: enzime cardiace, numar de leucocite etc., urmând ca bateria de analize completă să fie reluată a doua zi în condiţii optime).
  • anumiţi hormoni (ex. cortizol care are 2 vârfuri de valori, ora 8:00 şi ora 16:00).

CÂND SE EFECTUEAZĂ ANALIZE

Analizele în ambulatoriu, în general, se efectuează la recomandarea medicului clinician (medic de familie, medic de specialitate) care, după o prealabilă consultaţie, doreşte să completeze informaţiile despre starea de sănătate a pacientului pentru a fixa cea mai adecvată conduită terapeutică, ştiut fiind faptul că mai multe boli pot avea semne clinice asemănătoare.

2.2. De asemenea, se pot face analize profilactice: la angajare, controale periodice sau pentru asigurări de viaţă.

2.3. Există o cotă destul de importantă de pacienţi care solicită singuri analize, de obicei anual, pentru a-şi monitoriza starea de sănătate.

   În medicina clinică, testele de laborator sunt utilizate pentru:

• diagnosticarea afecţiunilor,
• pentru monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni şi urmărirea eficienţei terapiei şi
• pentru screeningul populaţional în vederea depistarii active a unor boli subclinice.

Concepţia generală este că  boala este singura cauză posibilă de modificare a rezultatelor testelor de laborator. În fapt, o multitudine de factori în afara bolii pot modifica compoziţia  fluidelor corpului.

Variabilitatea rezultatelor testelor induse de factori biologici este adesea mai mare decât variabiltatea dată de diverşi factori analitici.

Controlul variabilităţii biologice începe cu o informare corectă a  pacientului asupra pregătirii specifice înaintea recoltării probei.

În următoarele paragrafe prezentăm succint posibile variaţii biologice care pot interfera cu rezultatele testelor.

POSTURA PACIENTULUI ÎN MOMENTUL RECOLTĂRII

Următorii analiţi înregistrează o creştere a valorii cu 5-11% odată cu trecerea din postura de clinostatism în ortostatism:

• TGP,
• albumina, 
• fosfataza alcalină,
• amilaza,
• TGO,
• calciu,
• colesterol,
• IgA, IgG, IgM,
• trigliceridele

• creşterea hematocritului  (hemoconcentraţie),
• creşterea proteinele serice şi
• concentraţia de albumină  poate să scadă,
• calciul ionizat creşte,etc